Aproape două treimi dintre cei chestionaţi spun că Nicolae Ceauşescu a fost un lider bun pentru România, conform datelor unei cercetări sociologice dedicate nostalgiei după comunism, realizată de INSCOP Research în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Comunist (IICCMER). ”Rezultatele cercetării indică o prăpastie imensă între realitate şi percepţia populaţiei României cu privire la regimul comunist, creionând astfel tabloul unei societăţi aproape complet fragilizată în faţa războiului informaţional / hibrid / cognitiv care face deja ravagii”, afirmă directorul general INSCOP Research, Remus Ştefureac.
La întrebarea ”Din câte cunoaşteţi sau aţi auzit, Nicolae Ceauşescu a fost un lider bun sau un lider rău pentru România”, 66,2% dintre cei chestionaţi au declarat că a fost un lider bun.
24,1& afirmă că a fost un lider rău, 7,8% nu ştiu şi 2% nu răspund.
Datele cercetării-eveniment intitulate ”Percepţia populaţiei cu privire la COMUNISM. Reperele nostalgiei” au fost culese în luna iulie 2025, pe un eşantion de 1500 de respondenţi, cu o eroare de +/-2.5%.
Studiul va fi prezentat integral, cu analize detaliate de grupuri socio-dmeografice, marţi, începând cu ora 10 în cadrul unui eveniment organizat de IICCMER.
”Rezultatele cercetării indică o prăpastie imensă între realitate şi percepţia populaţiei României cu privire la regimul comunist, creionând tabloul unei societăţi aproape complet fragilizată în faţa războiului informaţional / hibrid / cognitiv care face deja ravagii în casa noastră. Datele pe care le vom prezenta mâine sunt, pe alocuri, halucinante. Ele dezvăluie fundamentele unei nostalgii colective care poate afecta serios stabilitatea regimului democratic (dacă nu a afectat-o deja) prin alimentarea unor repere valorice denaturate cu mituri construite prin informaţii trunchiate sau minciuni grosolane. Minciuni exacerbate de peste un deceniu prin intermendiul unui complex de agresiuni hibride propagate de factori interni sau de entitaţi ostile externe cu scopul de a provoca fracturi sociale majore, polarizare totală, neîncredere endemică şi nesiguranţă cronică în societatea românească”, afirmă directorul general al INSCOP Research Remus Ştefureac.
El admite că nostalgia după comunism este şi un fenomen natural firesc, fie că e determinată de regretul după tinereţea pierdută, fie de starea de incertitudine dură resimţită de grupuri sociale vulnerabile a căror viaţă a fost dată peste cap de distrugerea bruscă a unui regim care controla totul.
”De neimaginat este însă intensitatea acestui sentiment de nostalegie astăzi, la 35 de ani după căderea comunismului! Cu toate eşecurile prezentului, cu toate nemulţumirile sociale, economice ale unei părţi a populaţiei care amplifică regretul după comunism, procentele CATASTROFICE ale populaţiei care mitologizează viaţa în comunism nu sunt doar rezultatul unui fenomen natural! Ele sunt o consecinţă directă a războiului informaţional în care ne aflăm, a cel puţin 10 ani de măsuri active serioase coordonate în mod direct de de o putere ostilă, valuri de dezinformări, minciuni şi manipulări groteşti propagate pe toate canalele de multiplicare a informaţiei, dar cu precădere pe reţelele sociale. O campanie de destabilizare şi vulnerabilizare socială care nu a fost combătută nici de stat şi nici de societate, nici dinspre sfera publică şi nici dinspre cea non-publică”, remarcă Ştefureac.
Sursă Informateca.ro: Sursa ta de informații actualizate și credibile
