Mulți oameni confundă stopul cardiac cu atacul de cord, considerându-le sinonime. Deși ambele sunt afecțiuni grave care afectează inima, ele sunt foarte diferite în ceea ce privește cauzele, simptomele și tratamentul. Înțelegerea acestor diferențe este esențială, mai ales pentru a ști cum să acționezi în caz de urgență și să îți protejezi sănătatea cardiovasculară.
Ce este un atac de cord?
Un atac de cord (infarct miocardic) apare atunci când fluxul de sânge către inimă este blocat, de obicei de un cheag de sânge sau de acumularea de plăci de grăsime în artere. Fără oxigen și nutrienți, mușchiul inimii începe să sufere leziuni, iar dacă nu se intervine rapid, pot apărea complicații grave sau chiar moartea.
Cauze principale ale atacului de cord
Atacul de cord este cauzat, în majoritatea cazurilor, de boala coronariană, care se dezvoltă treptat prin acumularea de plăci de grăsime în arterele inimii. Factorii care cresc riscul unui infarct includ:
- Hipertensiunea arterială – Crește presiunea asupra pereților arteriali.
- Colesterolul ridicat – Favorizează depunerea plăcilor de aterom.
- Fumatul – Afectează vasele de sânge și reduce oxigenarea inimii.
- Diabetul – Poate deteriora arterele și crește riscul de cheaguri de sânge.
- Obezitatea – Suprasolicită inima și favorizează acumularea de grăsimi în artere.
- Stresul – Poate declanșa un atac de cord prin creșterea tensiunii arteriale și a ritmului cardiac.
- Sedentarismul – Lipsa activității fizice contribuie la rigidizarea arterelor și la acumularea de colesterol.
Simptomele atacului de cord
Simptomele unui atac de cord pot varia de la ușoare la severe și diferă între bărbați și femei. Cele mai frecvente semne sunt:
- Durere sau disconfort în piept, care poate dura câteva minute sau reveni periodic.
- Durere care iradiază către brațul stâng, gât, maxilar, stomac sau spate.
- Senzație de apăsare sau arsură în piept.
- Dificultăți de respirație.
- Greață, vărsături sau amețeli.
- Transpirație rece și senzație de slăbiciune.
Uneori, un atac de cord poate avea simptome atipice sau poate fi „tăcut”, mai ales la diabetici sau la femei.
Ce este un stop cardiac?
Stopul cardiac este o afecțiune bruscă și letală, în care inima își încetează complet activitatea. Spre deosebire de atacul de cord, care este cauzat de blocarea fluxului sanguin, stopul cardiac este o problemă electrică – impulsurile care controlează bătăile inimii devin haotice, determinând inima să înceteze pomparea sângelui.
Fără o intervenție rapidă, stopul cardiac duce la moartea pacientului în câteva minute.
Cauze principale ale stopului cardiac
Stopul cardiac este adesea cauzat de aritmii severe, care afectează ritmul normal al inimii. Printre cauzele cele mai frecvente se numără:
- Fibrilația ventriculară – Cea mai periculoasă aritmie, în care ventriculele inimii se contractă rapid și necontrolat.
- Infarctul miocardic sever – Poate declanșa stop cardiac dacă o zonă mare a inimii este afectată.
- Cardiomiopatia – Îngroșarea sau slăbirea mușchiului cardiac, ceea ce poate afecta sistemul electric al inimii.
- Boala coronariană avansată – Arterele blocate pot provoca aritmii fatale.
- Dezechilibre electrolitice – Lipsa de potasiu, calciu sau magneziu poate duce la tulburări ale ritmului cardiac.
- Șoc electric sau supradoză de droguri – Substanțele care afectează sistemul nervos central pot opri inima brusc.
Simptomele stopului cardiac
Spre deosebire de atacul de cord, care se manifestă progresiv, stopul cardiac apare brusc și fără avertisment. Cele mai frecvente simptome sunt:
- Pierderea bruscă a cunoștinței.
- Absența pulsului.
- Absența respirației.
- Piele palidă sau albăstruie.
Fără intervenție imediată, creierul începe să sufere leziuni iremediabile în 3-5 minute, iar pacientul poate muri în mai puțin de 10 minute.
Diferențele esențiale dintre stop cardiac și atac de cord
Caracteristică | Atac de cord (Infarct) | Stop cardiac |
---|---|---|
Cauză | Blocaj al fluxului sanguin către inimă | Problemă electrică ce oprește bătăile inimii |
Simptome | Durere toracică, dificultăți de respirație, greață, transpirație | Pierderea cunoștinței, lipsa pulsului și a respirației |
Apariție | Se dezvoltă treptat, simptomele pot dura ore sau zile | Apare brusc, fără avertisment |
Tratament imediat | Medicație, oxigen, proceduri medicale (angioplastie) | Resuscitare cardiopulmonară (CPR), defibrilare |
Consecințe | Poate duce la insuficiență cardiacă sau stop cardiac | Fatal fără intervenție imediată |
Cum să acționezi în caz de urgență?
Dacă suspectezi un atac de cord:
- Sună la 112 imediat!.
- Ajută pacientul să stea într-o poziție confortabilă și să rămână calm.
- Administrează aspirină (dacă nu are contraindicații) – ajută la subțierea sângelui și prevenirea formării cheagurilor.
- Dacă pacientul este conștient și are nitroglicerină, poate lua o doză.
- Monitorizează simptomele și pregătește-te să începi resuscitarea dacă persoana își pierde cunoștința.
Dacă o persoană intră în stop cardiac:
- Verifică dacă răspunde – Dacă este inconștientă și nu respiră, acționează imediat!
- Sună la 112 fără întârziere.
- Începe resuscitarea cardiopulmonară (CPR) – Aplică compresii toracice puternice (100-120 pe minut) până la sosirea ajutoarelor.
- Folosește un defibrilator (AED) dacă este disponibil – acesta poate restabili ritmul normal al inimii.
- Continuă manevrele de resuscitare până la sosirea echipajului medical.
Prevenirea stopului cardiac și a atacului de cord
- Adoptă un stil de viață sănătos (dieta echilibrată, sport, renunțarea la fumat).
- Monitorizează tensiunea arterială și colesterolul.
- Controlează stresul și evită suprasolicitarea.
- Fă controale cardiologice regulate, mai ales dacă ai factori de risc.
- Învață manevrele de prim ajutor – acestea pot salva vieți!
Atacul de cord afectează circulația sângelui, iar stopul cardiac este o oprire bruscă a inimii. Ambele sunt urgențe medicale și necesită intervenție rapidă pentru a salva viața pacientului.