Ficatul este unul dintre cele mai importante organe ale corpului nostru. El funcționează ca un „laborator” care procesează substanțele nutritive, elimină toxinele și produce proteine esențiale pentru viață. Uneori, acest organ vital este afectat de acumularea excesivă de grăsime, o afecțiune numită steatoză hepatică sau, mai simplu spus, „ficat gras”.
Această boală este mult mai răspândită decât credem. Se estimează că între 25 și 30% din populația adultă din țările dezvoltate are diferite grade de steatoză hepatică. De multe ori nu dă simptome evidente, însă, netratată, poate evolua spre probleme grave precum inflamația ficatului, fibroza sau chiar ciroza.
Ce este steatoza hepatică?
Steatoza hepatică apare atunci când grăsimea acumulată în celulele ficatului depășește 5–10% din greutatea totală a organului. În condiții normale, ficatul conține o cantitate mică de lipide, necesare pentru metabolism. Dar atunci când echilibrul este perturbat, grăsimea începe să se depoziteze excesiv, afectând funcțiile hepatice.
Există două forme principale:
Steatoza hepatică alcoolică – cauzată de consumul de alcool.
Steatoza hepatică non-alcoolică (NAFLD – Non-Alcoholic Fatty Liver Disease) – asociată cu obezitatea, diabetul și sindromul metabolic.
Cum poate sa apara steatoza hepatica?
Steatoza hepatică nu apare dintr-un singur motiv, ci dintr-un cumul de factori legați de stilul de viață și de anumite boli. Printre cauzele și factorii de risc se numără:
Consumul de alcool – chiar și cantități moderate, dar consumate constant, pot afecta ficatul.
Obezitatea și supraponderalitatea – grăsimea viscerală și kilogramele în plus cresc riscul.
Sedentarismul – lipsa mișcării reduce eficiența metabolismului.
Diabetul zaharat și rezistența la insulină – determină acumularea de grăsime în ficat.
Colesterolul și trigliceridele crescute – favorizează depunerea lipidelor.
Medicamente hepatotoxice – de exemplu corticosteroizi, citostatice sau unele antivirale.
Factori genetici și hormonali – predispoziția familială joacă și ea un rol important.
Pe scurt, stilul de viață modern (mâncare procesată, lipsă de sport, stres) este un teren fertil pentru apariția acestei boli.
Cum se manifestă?
Un aspect periculos al steatozei hepatice este faptul că de multe ori este asimptomatică. Oamenii pot trăi ani de zile cu această afecțiune fără să știe. Totuși, unele semne pot fi:
oboseală persistentă,
disconfort sau durere surdă în partea dreaptă sus a abdomenului,
senzație de balonare,
uneori greață sau scăderea poftei de mâncare.
În fazele mai avansate, boala poate evolua către steatohepatită (inflamație a ficatului), fibroză sau ciroză, unde apar simptome mai severe: icter, scădere în greutate, acumulare de lichid în abdomen (ascită).
Cum se pune diagnosticul?
Pentru că simptomele sunt vagi sau lipsesc, diagnosticul se face, de obicei, în urma unor investigații:
Analize de sânge – testele hepatice (ALT, AST, GGT) pot arăta inflamație, dar nu sunt suficiente pentru diagnostic clar.
Ecografie abdominală – o metodă simplă și frecvent utilizată, ce poate arăta un ficat mărit și cu aspect „strălucitor”.
Elastografie (Fibroscan) – măsoară gradul de fibroză și rigiditatea ficatului.
RMN sau CT – pentru evaluarea detaliată a ficatului.
Biopsia hepatică – metoda de referință, indicată doar în cazurile complicate, pentru a vedea exact gradul de inflamație și fibroză.
Tratamentul steatozei hepatice
Veștile bune sunt că steatoza hepatică este reversibilă, mai ales dacă este descoperită din timp și sunt făcute schimbările necesare.
Tratamentul include:
Modificări în stilul de viață
Scădere în greutate treptată (5–10% din greutatea corporală poate aduce beneficii enorme).
Alimentație sănătoasă: legume, fructe, cereale integrale, proteine slabe, grăsimi bune (ulei de măsline, pește).
Evitarea zahărului, băuturilor carbogazoase și alimentelor procesate.
Limitarea sau renunțarea la alcool.
Exercițiul fizic regulat
Minimum 150 de minute pe săptămână de activitate moderată (mers rapid, bicicletă, înot).
Exercițiile ajută la reducerea grăsimii hepatice chiar și fără pierdere semnificativă în greutate.
Controlul bolilor asociate
Ținerea sub control a diabetului și a nivelului de zahăr din sânge.
Scăderea colesterolului și trigliceridelor prin dietă sau medicamente.
Medicamente și suplimente
Nu există încă un tratament specific aprobat pentru NAFLD. Totuși, medicul poate recomanda hepatoprotectoare sau tratamente pentru bolile asociate.
Suplimente precum vitamina E sau omega-3 pot fi utile, dar doar la recomandarea specialistului.
Complicații posibile
Dacă este ignorată, steatoza hepatică poate evolua către:
Steatohepatită non-alcoolică (NASH) – inflamație cronică a ficatului.
Fibroză hepatică – apariția țesutului cicatricial.
Ciroză – afectare severă și ireversibilă a ficatului.
Cancer hepatic – în cazuri extreme.
De aceea, intervenția timpurie este esențială.
Cum putem preveni ficatul gras?
Prevenția este întotdeauna mai ușoară decât tratamentul. Câteva reguli simple:
Menține o greutate normală.
Adoptă o dietă echilibrată (stil mediteraneanul este foarte recomandat).
Fă mișcare zilnic – chiar și 30 de minute de mers rapid contează.
Consumă alcool cu moderație sau evită-l complet.
Fă analize regulate pentru a depista din timp eventualele probleme hepatice.
Steatoza hepatică nu este doar un termen medical complicat, ci o realitate tot mai frecventă în societatea modernă. Vestea bună este că poate fi prevenită și tratată prin schimbări relativ simple în stilul de viață. Cheia este conștientizarea și acțiunea la timp.
Dacă te regăsești în factorii de risc descriși, cel mai bine este să discuți cu medicul tău și să faci investigațiile necesare. Un ficat sănătos înseamnă un organism echilibrat și plin de energie.
👉 Pentru detalii suplimentare și informații științifice, consultă pagina oficială: Steatoza hepatică – Wikipedia
